Sfântul Cuvios Efrem cel Nou, sărbătorit la Schitul Sf. Nicolae

Biserica Schitului Sf. Nicolae din municipiul Giurgiu și-a sărbătorit, în data de 5 mai 2023, cel de-al doilea hram. Cu prilejul sfințirii din anul 2017, biserica a primit ca ocrotitori, alături de hramul istoric, pe Sf. Cuvios Paisie Aghioritul și pe Sfântul Cuvios Efrem cel Nou.

La acestă zi deosebită, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Episcop Ambrozie, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi de diaconi.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a evidenţiat modelul de viaţă creştină oferit de către Sfântul Efrem cel Nou, prăznuit astăzi în Biserica Ortodoxă, ocrotitorul sfântului lăcaș.

După cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Ambrozie l-a felicitat pe părintele Nicolae Matei, starețul schitului, oferindu-i mai multe daruri. La rândul său, părintele protosinghel Nicolae a mulțumit Întâistătătorului Eparhiei dăruindu-i o frumoasă icoană.

Toți cei prezenți au primit din partea Ierarhului lor ultimul număr al revistei „Familia Ortodoxă” și iconițe, după care au luat parte la o agapă organizată în cinstea hramului.

Biserica Schitului „Sfântul Ierarh Nicolae” din Giurgiu are o istorie foarte zbuciumată, fiind până în 1830 geamie mahomedană, necunoscându-se data construcţiei acesteia şi nici numele ctitorilor.

În anul 1830, geamia a fost transformată în biserică ortodoxă, cu hramul „Sfântul Nicolae”, după numele ţarului Nicolae I al Rusiei, această hotărâre luându-se în perioada 1828-1829, ca urmare a eliberării Cetăţii Giurgiului de sub ocupaţie otomană şi a restituirii oraşului Giurgiu Principatului Valahiei. În anul 1877 a fost bombardată de turci, iar în anul 1944, în timpul luptelor care au avut loc între armata română şi trupele germane, biserica a fost bombardată de germani, suferind grave deteriorări la nivelul zidurilor exterioare.

Începând cu anul 2006, o dată cu întronizarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie în demnitatea de Episcop al Giurgiului, biserica parohială „Sf. Ier. Nicolae” a fost transformată în schit de călugări.

Emil PĂLĂNGEAN