Petre Milhai CORNEA: Știința- creație a minții omenești

Dezvoltarea științei se datorează curiozității umane. Capacitatea omului de a se mira a dus la progres. Albert Einstein spunea că ”Ştiința nu este asemenea unei colecții de legi, un catalog de fapte disparate. Știința este o creație a minții omenești.”

Lansăm rubrica ”Știință” astăzi, 14 martie, cu ocazia nașterii celui mai mare fizician al tuturor timpurilor, Albert Einstein.

Pentru a prezenta marile descoperiri științifice, vom prezenta premiile Nobel de-a lungul timpului.

Premiile Nobel au fost fondate de Alfred Nobel, chimist și industriaș suedez. În pofida faptultui că cea mai mare descoperire a lui Nobel a fost dinamita (1866), acesta a fost un pacifist convins, crezând că invențiile sale vor fi folosite numai în scopuri pașnice (ceea ce nu s-a întâmplat).

De aceea, în 1985 și-a lăsat aproape întreaga avere fundației Nobel, care desemnează cel mai prestigios premiu pentru cinci domenii de activitate -fizică, chimie, medicină sau fiziologie, literatură și pace.

Redăm testamentul întocmit la Paris în 29 noiembrie 1895:

Eu, subsemnatul Alfred Bernhard Nobel, declar prin aceasta – după o matură gândire – că ultima mea dorință cu privire la averea pe care o las după moartea mea este următoarea:

Capitalul, transformat de către lagatarii mei testamentari în hârtii de valoare, va forma un fond din al cărui venit se vor distribui premii anuale oamenilor care, cu un an în urmă, au realizat cele mai mari benefaceri. Venitul se va împărți în cinci părți egale, care se vor distribui astfel: o parte celui care a făcut cea mai mare descoperire sau invenție în domeniul fizicii; o parte celui care a făcut cea mai mare descoperire sau îmbunătăţire în domeniul chimiei; o parte celui care a făcut cea mai mare descoperire în domeniul fiziologiei sau medicinei; o parte celui care a realizat opera cea mai de seamă în direcția idealistă (literatură); o parte celui care a lucrat mai mult sau mai bine pentru înfrățirea popoarelor sau pentru desfiinţarea sau micșorarea armatelor permanente, precum și pentru instituirea și extinderea congreselor pentru pace.

Premiile pentru fizică și chimie se vor atribui de către Academia regală de Științe a Suediei, cele pentru lucrările de fiziologie sau madicină de Institutul Karolin din Stockolm, cel pentru literatură de Academia din Stockholm și cel pentru pace de către Stortingul (Parlamentul) Norvegiei.

Este voința mea expresă ca la acordarea premiilor să nu se aibă în vedere cetățenia sau naționalitatea, așa încât cel mai merituos să obțină premiul indiferent dacă este scandinav sau nu.”

1901 – primul premiu Nobel pentru fizică

Primul laureat al premiului Nobel pentru fizică a fost fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923), pentru descoperirea radiațiilor X .

Descoperirea radiațiilor X a fost făcută pe 8 noiembrie 1895, în cursul unor cercetări privind fluorescența substanțelor sub acțiunea radiațiilor catodice generate într-un tub Crookes.

Röntgen a observat în cursul acestor experimente că un ecran pe care era depus un strat de platino-cianură de bariu (aflat întâmplător în apropierea tubului) devenea luminiscent chiar dacă tubul era învelit în hârtie neagră. Deoarece razele catodice alcătuite din electroni accelerați nu pot trece prin sticla tubului, Röntgen a ajuns la concluzia că luminiscența ecranului se datorează unui tip nou de radiații, de natură necunoscută, care au fost denumite radiații X.

Fizicianul Max von Laue a demonstrat că aceste radiații X, foarte penetrante, numite astăzi radiații Röntgen, sunt unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 0,01 Å și 100 Å .

Radiațiile X sunt utilizate în medicină atât pentru diagnostic (radioscopii, radiografii) cât și în tratament (roentgenterapie). Sunt folosite în controlul calității pieselor (defectoscopie-descoperirea unor defecte scunse), în controlul vamal sau în analiza cantitativă şi calitativă a substanțelor (spectroscopie cu raze X).

În cinstea lui Röntgen, unitatea de măsură a dozei de expunere la rașiații X sau γ se numește rontgen (simbol r).

Petre Mihai Cornea