Politică fără delicatesuri: BĂTĂLIA PENTRU SĂRĂCIE
Dacă nu găsim într-un magazin ceea ce căutăm, ne mutăm în alt magazin. Dar ce facem dacă în oferta electorală din Giurgiu nu găsim ceea ce căutăm? Unde ne mutăm? Nu mai votăm?
Mai toți suntem de părere că Giurgiu a ajuns un municipiu neatractiv, sărac și murdar, fără locuri de muncă, fără oportunități. Și totuși este bătălie mare pe postul de primar, pe posturile din administrație, puse pe liste de către politicienii noștri, cei aleși de noi sau de alții. Asta pentru că a fi în politică sau pe lângă politică înseamnă avantaje numai pentru cei care sunt pe acolo. Mai iese ceva, mai facem un parandărăt, două, nouă, mai fură careva ceva și face pe prostul că nu el, alții…Restul? Restul să aștepte, sau să intre și ei, restu’, în politică.
Adevărul este că nu orașul nostru este de vină pentru ceea ce a devenit. Giurgiul nostru este oglinda oamenilor care îl locuiesc și îl conduc, este oglinda îngustimii și a perfidiei din politica noastră locală.
Din ”90 încoace, lucrurile s-au mișcat foarte greu pe meleagurile noastre dunărene. Municipiul a pierdut aproape 20 de mii de locuitori- dacă în 1992 s-a înregistrat cea mai mare populație pe care Giurgiu a avut-o vreodată- 74.191 locuitori, la recensamântul din 2021 municipiul avea 54.551 locuitori. Între timp au dispărut marile intreprinderi, iar altele nu au fost construite. Dunărea nu atrage beneficii pentru giurgiuveni, atrage doar câini care sperie turiștii ce calcă pe pământ românesc.
Giurgiu a rămas doar o localitate pe marginea unei șosele care traversează sărăcia noastră și ajunge tot la Dunăre, acolo unde nu se întâmplă nimic, în afară de spart semințe pe bănci, de obleței cu mămăliguță și câte un pahar cu vin, care costă cât costă la magazin o damigeană cu vin tot d’ăla. Numai că ăsta e de la Dunăre, e perlat, e pontonizat, pagaiat, descântat, e altfel, dar e tot d’ăla. Dacă ai musafiri care nu sunt din Caracal sau Turnu Măgurele, mai bine îi duci la bulgari- sigur frateli- gospodin au vinuri și chestii mai bune, mai ieftine și sunt și mai de gașcă.
Cred că al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu, se face pentru toți europenii care vor să vină cu avionul direct pe noul aeroport din nordul județului nostru, ca să ajungă mai repede cu trenul pe perne de aer, în Bulgaria, la nisipurile lor de aur sau la munții lor de diamant. Sau, cine mai știe, poate se vor opri la Giurgiu, dacă vom avea ce să le oferim.
Una peste alta, campania electorală a început de multă vreme. Imediat după alegerile din 2020, marii noștri politicieni au hotărât, ei între ei, cine și cum va rămâne în politică, în 2024. Și s-au pus imediat pe treabă. Au urmat atacuri, boicoturi la pachet cu boicotarea întregului bun mers al județului, lovituri sub centură, a urmat vremea datului în gât, a înscenărilor, a dezvăluirilor mincinoase, a manipulării, a gealaților cu pușcărie la activ plătiți ca să mintă și să amenințe pe conturi false. Vremea mizeriei. Suntem ca la război fără să fim în război, pentru că ni se vinde asta. Și noi trebuie să îi votăm.
Suntem în campanie electorală. Informați-vă, gândiți, alegeți responsabil pentru Giurgiul pe care ni-l dorim și pentru generațiile de acum și mai ales pentru cele viitoare. Informați-vă, nu vă lăsați mințiți.
Gelu BREBENEL