SCORPIONS -legenda heavy a Germaniei/ De la Lonesome Crow la Rock Believer
Alături de Black Sabbath, Judas Priest, Iron Maiden sau Deep Purple, cei de la Scorpions au fost și rămân o trupă etalon în ceea ce privește muzica rock la nivel mondial.
SCORPIONSː de la stânga la dreapta
Mikkey Dee – tobe
Matthias Jabs – chitară
Klaus Meine – vocal
Rudolf Schenker – chitară
Pawel Mąciwoda – chitară bass
……………………………………………………………………………………………………………………………………………….
În ciuda faptului că nu provine dintr-o țară cu o tradiție în această direcție muzicală, totuși, „scorpionii„ germani au avut întotdeauna un cuvânt greu de spus pe marile scene internaționale.
Cu toate schimbările de componență ce au afectat mai mult sau mai puțin trupa, germanii au reușit să-și păstreze sound-ul, și, mai mult, nu s-au abătut de la direcția pe care au abordat-o în anul 1965, atunci când a început povestea lor.
Ca mai toate trupele din această zonă, debutul lor nu a fost unul prea strălucit după lansarea primului album din 1972, Lonesome Crow în ciuda faptului că trupa se afla în formula pe care mulți fani o denumesc până în ziua de astăzi ca fiind cea „clasică” fapt datorat în mare parte prezenței chitaristului Michael Schenker, cel care a fost membru fondator fiind component al trupei în două rânduri, mai exact, în perioada 1969 – 1973 și 1978 – 1979 și, deținând printre altele și un brand de chitare pe lângă proiectele în care a activat ulterior, Michael Schenker Group sau UFO.
Aceste plecări nu au afectat formația, ba mai mult, fratele său, Rudolf Schenker deasemenea membru fondator și chitaris,t a ales să rămână și să continue povestea hardʼn heavy ,începută la mijlocul anilor 60. De altfel, Rudolf, împreună cu solistul Klaus Meine, au rămas în trupă încă de la începuturi, chiar dacă, după prima plecare a lui Michael, s-a alăturat componenței pentru o scurtă perioadă de timp, Uli John Rot multi-instrumentist german, artist versatil care și-a extins calitățile și în zona rock-ului progresiv, psihedelic și chiar blues.
Adevărata rampă de lansare a trupei a început cu albumul Fly to the Rainbow în 1974. Cu piese complexe gen Speedyʼs Coming sau Fly People Fly trupa germană a început cu adevărat să-și facă un nume pe scena metal. Au urmat albumele In Trance, Virgin Killer, Taken by Force, Lovedrive. Animal Magnetism și Blackout.
A fost o perioadă în care trupa a avut parte și de momemnte mai puțin plăcute, în special o dată cu lansarea albumului Virgin Killer, din 1976, în care au fost acuzați printre altele de pornografie infantilă, ceea ce a determinat trupa să schimbe coperta albumului, care era de fapt obiectul acuzațiilor.
După acest scandal, trupa a lansat albumul Animal Magnetism, în 1980, album ce conține două piese ce fac parte din setlistul trupei și în ziua de astăzi ː Make it Real și The Zoo.
Un alt moment de cotitură îl reprezintă albumul Blackout și mai ales, problema pe care solistul Klaus Meine a avut-o cu vocea. Lansat în 1982, a fost un album foarte bine cotat și apreciat în rândul fanilor. Piesele Blackout, cea care dă și titlul albumului- No One Like You și When the Smoke is Going Down, sunt considerate cele mai bune de pe album.
Au urmat albumele Love at First Sting, Savage Amusement și Crazy World, care conține printre altele Wind of Change și Send Me an Angel, probabil cele mai cunoscute hituri ale trupei.
Face the Heat, Pure Instinct, Eye II Eye, Unbreakable, Humanity ː Hour I, Sting în the Tail și Return to Forever completează discografia până la Rock Believer, noul album lansat ieri ce deja are parte de recenzii pozitive din partea fanilor de toate vârstele.
Este o reîntoarcere la stilul anilor 70 – 80, o combinație de heavy metal, hard rock și blues rock în binecunoscutul stil Scorpions. Este totodată primul album de studio lansat cu bateristul suedez Mikkey Dee (Michael Kiriakos Delaoglou pe numele real), fost membru în Motorhead, Don Dokken dar și în trupa lui King Diamond ,acolo unde s-a lansat de fapt și l-a convins pe legendarul frontman Lemmy Kilmister să-l coopteze în Motorhead unde a rămas până în 2015, anul dispariției trupei o dată cu liderul său .
Piese precum Gas în the Tank, Roots în my Boots, Hot and Cold sau Call of the Wild sunt argumente puternice în ce privește revenirea trupei la rădăcinile care au consacrat-o.
Dan DIMA
Coperta albumului Rock Believer