Regulamentul intern – de la obligativitate la utilitate

Cititorii rubricii INFO Legislația Muncii pot pune întrebări cu privire la tema propusă, urmând ca realizatorul rubricii să le răspundă pe site-ul Giurgiu express, la Comentarii, sau în grupul facebook Giurgiu express. Realizatorul rubricii îşi rezervă dreptul de a stabili şi alte căi de comunicare cu semnatarii întrebărilor, dacă situaţia o cere.

Întocmirea Regulamentului intern reprezintă o obligație a angajatorului prevăzută de dispozițiile art. 241 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Sunt exceptate de la această obligație microîntreprinderile care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei.

Regulamentul intern se elaborează în termen de 60 de zile de la dobandirea personalității juridice și în urma consultării cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților.

Prevederile art. 242 din Codul Muncii precizează dispozițiile minime obligatorii ce trebuie să fie reglementate prin regulamentul intern, fără a interzice introducerea în acest document și a altor aspecte ce țin de drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților. Astfel, în regulamentul intern este obligatoriu să fie incluse următoarele:

– reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă în cadrul unității;

– reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricarei forme de încălcare a demnității;

– drepturile și obligațiile angajatorului și ale angajaților;

– procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;

– reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

– abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile;

– reguli referitoare la procedura disciplinară;

– modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;

– criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților.

De asemenea, regulamentul intern trebuie să cuprindă și dispoziții impuse de alte acte normative incidente domeniului, cum ar fi: protecția datelor personale ale salariaților, limitele procesului de monitorizare a activității salariaților, reglementarea programului de lucru, a pauzelor de masă sau a timpului inegal de muncă, procedura aplicabilă în situația unor evenimente deosebite în familie sau procedura concedierii.

În urma întocmirii sale, angajatorul este obligat să aducă aceste prevederi la cunoștința angajaților, pentru a fi însușite. Regulamentul intern trebuie afișat la sediul angajatorului.

Atenție! Dacă salariatului nu i-au fost aduse la cunoștință prevederile regulamentului intern, acesta nu poate face obiectul declanșării unei proceduri discplinare împotriva sa pentru nerespectarea unor norme cuprinse doar în acest regulament!

Modificarea regulamentului intern se poate realiza ori de câte ori sunt identificate aspecte ce necesită reglementări, cu respectarea obligațiilor privind consultarea și informarea salariaților.

Orice angajat poate contesta prevederile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său. Controlul legalității dispozițiilor cuprinse în regulamentul intern este de competența instanțelor judecătorești, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluționare a sesizării formulate de către salariat.

Protejați-vă drepturile și respectați-vă obligațiile!

Adrian Anghel