CONFERINȚA NAȚIONALĂ ,,CARTEA VECHE ROMÂNEASCĂ ȘI STRĂINĂ’’
Joi, 26 mai 2022, la voievodala Mănăstire Comana din județul Giurgiu, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a avut loc prima ediție a CONFERINȚEI NAȚIONALE ,,CARTEA VECHE ROMÂNEASCĂ ȘI STRĂINĂ’’ CU TEMA
„PE URMELE SFÂNTULUI PAISIE DE LA NEAMȚ (VELICIKOVSKI) 300 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA (1722 — 2022)”.
Conferința a fost organizată de Asociația Bibliotecarilor din România (ABR), Secțiunea Carte Veche, Conservare, Restaurare, împreună cu Mănăstirea Comana din Episcopia Giurgiului, Editura Eikon și Moara de Hârtie.
Comitetul de organizare al conferinței a fost format din: Dr. Silviu Constantin NEDELCU, Biblioteca Academiei Române, Dr. Andreea-Mihaela BADEA, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Drd. Petruța-Mihaela VOICU, Școala Doctorală de Litere, Științe Umaniste și Aplicate, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, Târgu Mureș, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Pr. Drd. George lulian TATA, Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București / Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Conferința a fost moderată de Dr. Florin BOGDAN de la Muzeul Național a1 Unirii Alba lulia.
În continuarea conferinței a avut loc Lansarea de carte Silviu NEDELCU, — Constantin Nedelcu (coordonator) – Bibliotecile și valorifìcarea cărții vechi românești și occidentale. Circulația cărții românești vechi in Basarabia. Lucrările prezentate la sesiunea anuală a secțiunii Carte veche. Conservare. Restaurare din cadrul Asociației Bibliotecarilor din România (ABR), București, 27 mai 2021. Cuvânt înainte de Acad. Andrei Eşanu. București: Eìkon, 2022. Totodată a fost prezentată icoana SFÂNTULUI PAISIE DE LA NEAMȚ (VELICIKOVSKI) realizată de Pr. lonel IAMANDI, Parohia Crângu (jud. Constanța), icoană ce a fost oferită Mănăstirii Comana.
La finalul conferintei a avut loc o prezentare documentarã a voievodalei Mãnăstiri Comana și a muzeului acesteia, urmată de o vizită documentară la Moara de hârtie.
Emil PĂLĂNGEAN