Marea mutare

Mă mut! Hai, care mă primiţi la voi?!
Zău, sunt cuminte, nu cer mult
Şi nici nu dau cu mucii-n ciorbă.
Stau şi ascult, sunt ca un melc …
Mă mulţumesc din când în când c-o vorbă.

În rest, eu tac. Privesc, ascult…
Astept, o frec. Ce, vă miraţi!
E-te şocheală-n miez de lume
de s-a dat Terra cu pământu-n sus!
Ce bă? …Aud? Voi n-o frecaţi?

…Hai lasă să o dăm la pace:
Mă mut la voi, nu spun nicicui,
Cum vine daravela, că-i de-a valma…
Că aveţi râme pe sub pat- sau îngeraşi!
Am tăcum mâlc, hai, batem palma?

… Nu mă mai mut! Tot ce era de-a valma
Le-a pus nevastă-mea lot lângă lot!
…Şi-acuma că mă duc acasă,
Ce să vă zic…Succes! Noroc!
Cu râme şi cu îngeri pe la bot! 

poe și foto:  GiB