CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ – CE TREBUIE AVUT ÎN VEDERE LA ÎNCHEIEREA UNUI ASTFEL DE DOCUMENT

Piața muncii din România a devenit din ce în ce mai dinamică, atât din punct de vedere al mobilității forței de muncă, cât și din perspectiva normelor legale care o reglementează. Potrivit statisticilor oficiale prezentate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, la data de 31 ianuarie 2022, în România erau 5,63 milioane de salariați. Majoritatea covârsitoare a salariaților din țara noastră au raporturi de muncă reglementate potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care am apreciat că este util ca la debutul rubricii ”INFO Legislația Muncii” să prezentăm cateva aspecte de interes în ceea ce privește modul de stabilire a relațiilor de muncă.

Codul muncii prevede faptul că, anterior începerii acrivității, între salariat (persoană fizică) și angajator (persoană fizică sau juridică) se încheie un contract individual de muncă, în limba română, exclusiv în formă scrisă. Obligația încheierii în formă scrisă a contractului individual de muncă revine angajatorului.

Este important de stiut că înainte de incheierea contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana ce urmează a fi angajată cu privire la o serie de clauze pe care intenționează să le înscrie în contract. Aceste elemente sunt prevăzute la art. 17 alin (3) din Codul muncii, cele mai importante facând referire la identitatea părților, funcția/ocupația, locul muncii, durata contractului (norma generală impune incheierea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată, dar există și unele excepții clar reglementate), data începerii activității, fișa postului (cu unele excepții), durata și programul de muncă, salariul de bază și alte elemente constituive ale veniturilor salariale (sporuri, prime, indemnizații, bonusuri etc.), durata concediului de odihnă (a cărui durată minimă este de 20 de zile lucrătoare/an, dar există reglementări specifice pentru personalul bugetar sau libertatea de stabilire prin negociere directă ori prin contractele colective de muncă), riscurile implicate de post și criteriile de evaluare a activității.

Alte aspecte ce țin de incheierea contractului individual de muncă și de perioada premergătoare începerii activității:

Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, pe baza unui regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.

O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care atestă faptul că este aptă pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea prevederilor referitoare la certificatul medical atrage nulitatea contractului individual de muncă.

Atenție! La angajare este interzisă solicitarea testelor de graviditate!

între angajator și salariat pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de muncă și alte clauze specifice, cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurență, clauza de mobilitate, clauza de confidențialitate.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere. La încadrarea persoanelor cu handicap, perioada de probă este de maximum 30 de zile calendaristice. Pe durata perioadei de probă, salariații beneficiază de toate drepturile și au toate obligațiile prevăzute în regulamentul intern și în contractul individual de muncă. Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Angajatorul are obligația transmiterii elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;

Angajatorul este obligat să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă și să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă, pentru salariații care prestează activitate în locul respectiv.

După începerea activității, orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute contractul individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării,

Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților semnatare. Există și unele excepții de modificare unilaterală a contractului individual de muncă dar prevăzute expres de Codul Muncii. Modificarea contractului individual de muncă se referă la următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă.

Despre modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, precum și aspecte ce țin de drepturile și obligațiile părților, formarea profesională, procedura disciplinară sau salarizarea și alte drepturi de personal, vom prezenta detalii în edițiile noastre viitoare.

Până atunci, asteptăm cu interes opiniile, comentariile, sugestiile și întrebările dumneavoastră pe teme de legislația muncii, formulate în rubrica Comentarii din josul rubricii.

Protejați-vă drepturile și respectați-vă obligațiile!

Adrian Anghel

NR: Adresăm cititorilor noştri rugămintea să formuleze opinii, comentarii, sugestii, întrebări, numai în cadrul site-ului giurgiu-express.ro, la finalul articolului, la rubrica:  Comentariu.

 Semnatarul rubricii sau redacţia nu pot răspunde întrebărilor pe grupul facebook „Giurgiu express” sau pe alte grupuri, unde  dinamica interacţiunii nu poate fi controlată.

 Vă mulţumim!