PRĂBUȘIREA DISCIPLINEI ÎN ȘCOLI ȘI A CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONAL EXPLICATĂ DE UN PSIHIATRU. TOTUL PLEACĂ DE LA PĂRINŢI
„Dragi părinți de fete, în clasa a V-a, fetițele voastre sunt încă niște copii!!!
Mi se pare ireal ceea ce văd, unghii puse în clasa a V-a, le trimiteți la școală cu buricul gol și colanți din piele care de care mai mulați, fardate etc., etc.
Închideți ochii și imaginați-vă cum arată ale voastre odrasle, pentru că pe mine mă dezgustă profund!
Îmi scuzați întrebarea, dar unde le trimiteți? În club? Vă reamintesc eu: la ȘCOALĂ!!!!
Vă spun cu sinceritate că îmi este teamă să fac un copil, mai exact, o fată, căci va merge la școală și o să fie proasta clasei căci ea nu are unghii cu gel, buric gol și cu alte cuvinte, nu e la modă, o modă inventată de niște părinți inconștienți!
Dragi părinți, nu le furați tocmai voi copilăria!!!
Dacă asta e realitatea, opriți planeta căci vreau să cobor!”
《Acest comentariu este făcut de un cadru didactic》
Psihiatrul David Eberhard, tatăl a 8 copii, spune că stilul permisiv de a fi părinte creează o generație de tineri adulți fără empatie socială, fără norme și limite, care, după o copilărie de răsfăț, sfârșesc prin a fi dezamăgiți în viață: „A-i spune NU unui copil nu este același lucru cu a-l bate. Copilul trebuie să știe ce înseamnă limitele, trebuie să știe ce înseamnă refuzul și opoziția”.Am plecat de la a nu avea voie să le dăm o palmă la fund și am ajuns la a nu avea voie să le zicem nimic care să îi supere sau să îi deranjeze”, spune David Eberhard.
Psihiatrul susține că părinții au această fixație că trebuie să fie super-protectori cu copiii lor pentru a nu li se întâmpla nimic rău. „Efectul este nașterea unei generații de copii foarte fragili, cărora ne este aproape imposibil să le spunem ce să facă. Au devenit ca niște păpuși de porțelan. Noi nu mai avem curajul să îi corectăm sau să luăm măsuri pentru a-i îndrepta. În mod automat, acest lucru transformă copilul într-un viitor tânăr și adult fără repere, fără norme și limite”, spune Eberhard.
Acesta a constatat că actualele generații de părinți trăiesc cu sentimentul vinovăției față de propriii copii în ceea ce privește timpul tot mai puțin petrecut cu ei. „Părinții muncesc tot mai mult, își dau copiii la grădiniță și școală de la vârste tot mai mici, apoi încearcă să compenseze timpul pierdut departe de copii oferindu-le tot ce își doresc și lăsându-i să hotărască orice. În esență, acest lucru provoacă copiilor mai mult rău decât lipsa timpului petrecut alături de părinți.”
Vor avea un un nivel de educație dar cu o altă mentalitatea adaptata timpului si evoluției cu respect scăzut fata de cei din jurul sau având in considerare ca vor avea loc schimbări considerabile fiind nevoiți sa se adapteze cerințelor care vor fi din ce în ce mai mari datorită dezvoltării
O buna parte a tineretul va tine pasul cu integrarea evoluției iar cel mai puțin educat va avea dificultăți în a se integra în societate și a obține un loc stabil și bine plătit. De asemenea, tinerii care vor fi mai puțin pregătiți nu pot lua decizii informate a se angaja în activități cu impact pozitiv asupra comunității. Acești tineri vor fi, de asemenea, mai puțin pregătiți pentru a înțelege și a răspunde la problemele complexe ale societății, cum ar fi problemele sociale, politice și economice. În cele din urmă, societatea însăși poate fi afectată negativ de un tineret mai puțin educat, deoarece acesta va fi mai puțin capabil să contribuie la soluționarea problemelor personale , sociale și vor fi: Masa de manevra pentru clasele politice.
sursa- internet